Douăzeci şi şapte de nuanţe de negru (după O. Paler)

Luna e în semicerc. Miez de noapte.
Aş fi spus că totu-i negru, dacă
Nu ai fi fost tu, dincolo
de închise pleoape.

Aş fi văzut subţiri raze secerând
Rânduri şi rânduri de umbre.
N-aş mai fi văzut nuanţele definindu-te
Fuzionând.

N-aş mai fi deschis ochii greoi
Doar că să dezvălui, cum
Te renaşte întunericul
De mii de ori!

Leave a Reply