Cu o minune de mana

Nu stiu daca mai trebuie sa te caut

Cum te-am gasit chiar inainte de-a fi.

Mai nimerit este, poate, sa laud

Lunecarea aceasta din zi in zi.

Greu de frunza trupul meu se trezi

Si de pasari si de inalt, dintr-o data

Si nopatea cu bezna il ocoli

Si se duse inainte, ciudata.

Acum trec prin lumina vrede-auriu

si de tril

Cu o minune de mana

Fericit ca pot sa uit, in rasfat de copil,

Ceea ce si mortii amana…

Leave a Reply