Mai

Torcând iubirea toată-n fir subțire,
Fuior de raze ghemuiește în taină,
La pieptul cald al Lunii adormite
Nori de azidă și sidef
Când îi e somn, lumina se strecoară-ncet,
ca un dor în cuibul său de pene ,
de piept , de Cer și de Pământ
Veșnic și adânc …
de vânt, de Zbor și de avânt
Din ce în ce mai eu,
Din ce în ce mai tu,
Mai gol, mai simplu și mai cânt.

Mai aproape s-a sfarsit

Ploua marunt un stol de pasari
Obligata, seara se lasa perfect
Rula un film aproape de final,
Vantul batea usor in piept –
Laganand ferestrele incet..

Perdelele – un aer mistic clatinau,
Lustra clipea atat de obosita..
Si imi astern , fara sa intreb
Pe bratul drept,
Suvita cu suvita
Si pe podeaua calda trupul ud..
Ma cheama lemnul pomului de sub
Si tot visand,
Am adormit
Cu tine-n gand

Mai aproape s-a sfarsit..
Plouand